Biserica Penticostală Română Happy Valley (Valea Fericirii)

Aparține de Uniunea Bisericilor Penticostale Române din SUA și Canada

◾ Facebook
◾ YouTube
◾ Vimeo

◾ Pastor senior:
Cornel Avram
Tel: (602) 697-3068
Email: avram4hv@aol.com / avram4union@aol.com
◾ Pastor asistent:
Tică Ulici
◾ Pastori asociaţi:
Sorin Puha
Teo Costea
◾ Prezbiteri:
Chris Moghină
Flavius Margău
Ruben Secară
Mihai Zinici
Alex Negreanu
◾ Diaconi:
Emanuel Vicovan
Ștefan Tohatan
◾ Membri/cenzori:
Daniel Sfârcioc
Ștefan Tohătan
Cornel Bonchiş
◾ Consiliul administrativ:
Vali Rivish – secretar
Cornel Mateu – administrator
Vasi Tupița – trezorier
Dan Moldovan – trezorier asistent
Daniel Ghiurău – închinare
Romi Rus – cor mixt
Claudiu Olar – fanfară
Sam Crăciun – secretar & bibliotecar
Radu Tomuţa – departament tehnic
◾ Formaţii muzicale:
Cor mixt: Romi Rus, Aron Silaghi, Cristina Noje
Cor bărbătesc: Dan Nichitean, Marinel Jimon
Cor de fete: Laura Trif
Cor de băieți: Ligia Olar, Amalia Cîmprean
Fanfară: Claudiu Olar, Brandon Giurgiu, Steven Giurgiu
Grupuri de închinare: Daniel Ghiurău
◾ Programe educaţionale:
Școală duminicală & VBS:
Gabriel Noje
◾ Istoricul bisericii:
La data de 29 iunie 1986, în urma unei separări produse între credincioşii penticostali din Phoenix, Arizona, o parte din aceştia au hotărât să rămână și să ţină slujbe religioase într-o sală de clasă a unei biserici de fraţi americani, în apropiere de intersecţia 7 Street cu Thunderbird Avenue.
Pentru început, conducerea bisericii era alcătuită din fraţii: Peter Dumitru Moldovan (diacon), Cornel Trif (conducător) şi Ioan Olar (casier).
Prin harul măreţ al Domnului, fraţii experimentau bucurii cereşti la fiecare părtăşie frăţească. Pe atunci, datorită numărului mic de credincioşi (36 membri majori), singura formaţie muzicală a bisericii era fanfara condusă de fratele Gelu Boici, urmat mai târziu de fratele dumnealui, Corneliu Boici, care s-a mutat aici din California după căsătoria lui cu Estera Marinca, în luna mai 1987.
La 23 martie 1987, Biserica a fost înregistrată ca organizaţie nonprofit sub numele de „North Valley Romanian Pentecostal Church“. Înainte de aceasta, conducerea Bisericii s-a lărgit, având pe atunci următoarea componenţă: Peter D. Moldovan (diacon-conducător), Mitru Olari (secretar), Ioan Olar (casier), iar Cornel Trif şi Ion Şuteu (membri). Numele de „North Valley“ a rămas doar pe documente, pentru că toată lumea a identificat şi a cunoscut biserica sub numele de „Happy Valley“, până în ziua de azi. Imediat după aceea, grupul mic de fraţi penticostali inimoşi a hotărât la îndemnul Duhului Sfânt, să cumpere o parcelă de pământ de 2,5 acri, cu preţul de $52.000.
Terenul era amplasat în partea de nord, la marginea oraşului, aproape de strada Happy Valley (de aici se trage şi numele Bisericii „Happy Valley“). Fiind începători în America şi având salarii mici, fraţii nu puteau cumpăra pe atunci o proprietate scumpă în centrul oraşului. Numai Duhul Sfânt ştia că oraşul se va extinde înspre nord şi că foarte mulţi români vor locui în această parte a oraşului.
Chiar şi suma aceasta era prea mare, de-oarece nu erau fonduri în casieria bisericii. Pentru ca să se semneze contractul, fratele Ioan Olar a pus din buzunarul lui $1.000, iar până la semnarea documentelor de întăbulare, fraţii au adunat $15.000. Restul banilor s-au împrumutat din bancă. Pentru a facilita cumpărarea, titlul de proprietate al pământului şi împrumutul, au fost puse pe numele fraţilor Peter D. Moldovan, Ioan Olar şi Cornel Trif. Biserica era prea nouă, fără bani şi fără credit bancar pentru a se califica să cumpere o proprietate la valoarea aceasta.
Câţiva ani mai târziu, s-au semnat documentele necesare pentru ca titlul de proprietate asupra pământului să fie transferat şi terenul să devină oficial proprietatea bisericii.
Lipsa de bani şi de experienţă i-a determinat pe fraţi ca toată munca de construcție să fie executată manual de către frații care au lucrat voluntar în căldura toridă a Arizonei. Până şi gropile pentru sistemul septic au fost săpate cu târnăcopul, lopata şi hârleţul. Este vorba despre trei gropi, două pentru scurgere cu următoarele dimensiuni 12x12x12 feet (4mx4mx4m) şi una pentru bazinul colector de 6x6x12 feet (2m lăţime, 2m adâncime şi 4m lungime).
După numai şase luni de lucru intens la construcţia casei de rugăciune şi după ce fraţii au suportat cu greu zăduful verii cu temperaturi de peste 110°F, la data de 20 decembrie 1987, a avut loc inaugura-
rea noului lăcaş de închinăciune. Costurile de construcţie au fost de circa $113.000, fraţii muncind voluntar şi manual la toate fazele de lucru. Aceşti bani s-au strâns prin eforturi uriaşe din donaţiile membrilor, doar o mică parte au fost împrumutaţi de la persoane fizice. Iar banii împrumutaţi au fost restituiţi în scurt timp. Biserica număra pe atunci doar 44 de membri majori activi. Pe durata construcţiei, fraţii noştri nu încetau să stea în post şi rugăciune înaintea lui Dumnezeu adunându-se zilnic prin casele lor şi având părtăşii minunate.
În urma unor tensiuni create în conducerea bisericii şi din unele motive personale, fratele Peter D. Moldovan s-a retras din slujbă la data de 22 mai 1988. Ca urmare a acestui fapt, biserica a intrat într-o stare de dezechilibru şi dezorientare. Fiind puţini şi la început, biserica s-a aflat în faţa unei situaţii foarte grele; fraţii erau gata să se împrăştie. Atunci fratele Mitru (Mike) Olari a preluat temporar conducerea bisericii, iar fratele Cornel Avram a fost ales secretar. Prin harul Domnului, s-a reuşit ca biserica să rămână unită şi să-şi continue drumul mai departe.
La aproape două luni după căsătoria fratelui Cornel Avram cu Daniela Hreniuc, la data de 24 august 1989, fratele Mike Olari a predat slujba de conducător al bisericii fratelui Cornel. Atât conducerea bisericii cât şi membrii săi au îmbrăţişat cu bucurie această schimbare. Comitetul a fost atunci format din fraţii: Cornel Avram (conducător), Mitru Olari (secretar), Ioan Olar (casier), Cornel Trif şi Simion „Nuţu“ Onişor (membri).
La cererea conducerii Bisericii şi cu confirmarea membrilor, la 22 aprilie 1990, fratele Cornel Avram a fost ordinat în slujba de păstor al bisericii. Timpul în care a slujit în calitate de conducător a fost considerat
drept o perioadă de diaconie. Slujba de ordinare a fost oficiată de către următorii fraţi păstori: Teodor Luca (Chicago), Victor Opriş (Satu Mare, România), Şoni Cherecheş (Turda, România) şi Gheorghe Domşa (Arad, România).
Chiar dacă au urmat câțiva ani mai grei, prin plecarea mai multor frați din biserică (inclusiv fratele Cornel Avram a plecat pentru aproape doi ani, împreună cu soția Dana și fiica lor Laura, la Cleveland TN, pentru a studia teologia, în cadrul instituției de învățământ superior, Church of God Theological Seminary), din anul 1995 biserica a început să crească într-un mod neașteptat.
În anul 1995 biserica a început să crească și număra 77 de membri majori, În acest an Sora Laura Oniță (mai târziu Trif) a format corul de fete, iar spre finele anului 1995, fratele Romi Rus a pus bazele corului mixt.
La 1 ianuarie 1996, biserica număra 129 de membri majori, iar în ianuarie 1997, biserica avea deja 188 de membri majori şi 175 de tineri și copii.
La 28 decembrie 1997, a avut loc o minunată sărbătoare: biserica a celebrat şi a adus Domnului mulţumiri, cu ocazia împlinirii a 10 ani de la inaugurarea casei de rugăciune. La această sărbătoare, au fost invitaţi fraţii pastori slujitori care au participat şi la inaugurarea din anul 1987 şi anume: Teodor Luca (Betania – Chicago), Gabriel Fazecaş (Detroit), Dumitru Moldovan (Portland) şi Timotei Husu (Chicago).
Noul lăcaş de închinare care s-a construit între anii 2001-2006 este de cinci ori mai mare decât cel vechi. Slăvit să fie Domnul nostru, singurul care cunoaşte viitorul şi are controlul deplin asupra acestuia!
Prin harul Domnului şi ca urmare a promisiunilor Lui, adunarea a continuat să crească, aşa că la 1 ianuarie 1998, biserica din Valea Fericirii număra 272 de adulţi şi 271 de minori.
La data de 1 ianuarie 2000 biserica număra 859 de membri (412 majori şi 447 minori), iar la sfârşitul lunii, s-a început cons-trucţia unei clădiri auxiliare cu magazie, băi, birou şi bucătărie, pentru a fi folosită pe durata lucrărilor de construcţie a noului sanctuar.
La data de 1 ianuarie 2001, Biserica „Happy Valley“ număra 943 de membri (447 majori şi 496 minori).
După finalizarea planurilor clădirii şi realizarea modificărilor solicitate, s-au făcut toate demersurile pentru obţinerea avizelor şi aprobărilor necesare. Şi astfel, la data de 11 aprilie 2001, am intrat în posesia autorizaţiei de construcţie. Apoi, la data de 29 aprilie, în cadrul unei adunări festive, care s-a ţinut pe terenul curăţat de spini şi arbuşti, a avut loc inaugurarea oficială a şantierului. Citirea unui pasaj din Cuvântul Domnului a fost însoţită de o invocare a Numelui lui Dumnezeu peste lucrările de zidire a Casei Lui care urmau să înceapă chiar de a doua zi. Şi astfel, fraţii Cornel Avram împreună cu Cornel Mateu, George Olar şi Romi Rus, au început măsurătorile. După finalizarea structurii și acoperișului, fratele Cornel Mateu a preluat conducerea șantierului.
Lucrările de construcție au durat până în 9 aprilie 2006 când s-a realizat inaugurarea Locașului de Închinare unde biserica Happy Valley se bucură până în ziua de azi.
Biserica este din nou în contrucție, adăugând o sală multifuncţională, o capelă (300 locuri), 19 săli de clasă pentru școala privată și şcoala duminicală, o cameră pentru evenimente familiale (150 locuri), foa-ier și magazie. Biserica are în proprietate fără nici un împrumut bancar aproximativ 31 de acri (sanctuarul, sala de mese, casa misiunii, casă auxiliară).
La aproximativ 150 mile distanță (Heber-Overgaard, AZ), biserica are și o tabără pentru tineret și alte conferințe (aprox 8 acri).
Biserica Happy Valley este binecuvântată prin slujirea a patru formații muzicale, 21 de membri în conducerea bisericii și un total de 26 de frați slujitori ordinați (pastori, prezbiteri, diaconi).
La începutul anului 2023, biserica număra 1536 de membri majori și 1339 de membri minori (2875 total membri).
Dumnezeu a rămas credincios promisiunilor Lui, Cuvântul Lui rămâne întotdeauna în picioare, de aceea, ne alăturăm cuvintelor sfântului Apostol Pavel care scrie lui Timotei:
„A Împăratului veşniciilor, a nemuritorului, nevăzutului şi singurului Dumnezeu să fie cinstea şi slava în vecii vecilor!“ Amin. (1Tim.1.17) – Pastor Senior Cornel Avram